Blog

Copilul responsabil din viitor

Responsabilitatea se naște odată ce copilul înțelege consecințele acțiunilor lui. Într-o primă fază, dorința de a explora îi dă ocazia să afle ce îi place și ce nu, ce e interesant și ce e enervant. Toate astea doar observând răspunsul mediului la acțiunile lui. Acest gen de învățare o vom numi consecința naturală, deoarece educarea impulsului se reglează de la sine, atunci când copilul întră în contact cu mediul.

Dar de multe ori părinții nu au nici timp și nici posibilitatea să-l lase pe cel mic să exploreze singur tot. Mai ales atunci când se poate expune pericolelor. Dacă nu ar strânge de pe jos piunezele împrăștiate într-una dintre expedițiile lui în bucătărie, s-ar înțepa, dacă s-ar urca singur pe scaun, ar cădea sau, dacă și-ar dezlănțui emoțiile mereu așa cum i-ar veni, atunci viața lui ar fi pusă în pericol nu numai fizic dar și emoțional. În astfel de situații, copilul are nevoie de ajutorul unui adult care înțelege bine ce se întâmplă, protejându-l și oferindu-i repere clare despre lumea în care trăiește. Acest gen de învățare o vom numi consecința logică, deoarece educarea impulsului vine în urma deciziei pe care o ia adultul de a-l proteja pe cel mic de riscurile pe care încă nu le poate anticipa.

Prin consecința naturală și logică copiii înțeleg efectele alegerilor lor și își dezvoltă voința un pic câte un pic. Nu dintr-odată și bineînțeles, nu pentru orice situație. Așdar, mai jos, am să descriu cum poate fi folosită consecința pentru a-l ghida pe copil să cunoasc mediul, simțind pe de-o parte o voce fermă și pe de altă parte un braț cald și iubitor.

Am zis așa:

  • Consecința naturala – cea care nu este influențată de nimeni din exterior (dacă copilul sare din pat, cea mai probabilă consecința naturală va fi o lovitură la fund și o sperietură serioasă);
  • Consecința logică – se referă la regulile și limitele puse de părinți/educatoare pentru bine copilului (în cazul în care cel mic mai sare și altă dată din pat deși s-a lovit sau încă nu s-a lovit dar nici nu percepe riscul, consecința este stabilită de adult: nu te mai joci în pat sau în camera respectivă).

Cum folosim consecințele naturale și logice:

  1. Identificăm motivele pentru care copilul are un comportamant negativ
  • Un motiv ar fi să îți capteze atenția
  • Să câștige putere în relația cu tine sau cu alt copil
  • Pentru că nu se simte bine emoțional
  1. Află a cui e problema

Dacă este problema copilului e de preferat să lași să experimenteze consecința naturală. Dar dacă este „problema” adultului (copilul nu pune jucăriile la loc) se aplică consecința logică.

  1. Oferă-i posibilitatea să aleagă

Exemplu: E timpul să strângi jucăriile ca să plecăm în parc. Avem două posibilități: Le strângi singur în timp ce și eu îmi aranjez lucrurile mele ca să putem plecat cât mai repede, sau te ajut dar asta înseamnă să plecăm mult mai târziu și să stăm mai puțin în parc pentru că tot va trebui să-mi aranjez și eu lucrurileCum vrei să facem?

  1. Rămâi ferm

Dacă copilul alege o consecință rămâi cu ea. E foarte important să perseverezi pentru a avea rezultate.

  1.     Anunță copilul când a realizat un lucuru bun

Dacă pune jucăriile la loc atunci când îi vorbești despre consecința nerespectării regulilor.

  1. Când este posibil lasă copilul să decidă consecința, astfel va respecta mai usor regula deoarece a fost parte din echipa care a stabilit consecința și asta îi face să respecte regula mai mult.

Cum folosești corect consecințele logice:

  • Aplicarea consecințelor logice presupune să iei în considerare drepturile ambelor părți și să le respecți.
  • Consecința logică este legată de comportament sau de situația emoțională a copilului.
  • Consecința logică nu etichetează sau critică.
  • Consecința logică este legată doar de comportamentul prezent și viitor.
  • Este aplicată într-o manieră caldă, fermă dar prietenoasă.
  • Oferă copilului posibilitatea de a alege.